Cum gestionăm influența autismului asupra învățării (I)

1. Dezvoltarea senzorială

Studiile arată că dezvoltarea diferită a proceselor senzoriale are un impact major asupra performanței școlare a copiilor cu autism. Acestea se referă la modul în care o persoană percepe și răspunde stimulilor senzoriali (de ex. percepția asupra imaginilor, a sunetelor, sau a atingerii). La clasă, copiii cu autism pot manifesta particularități de percepție senzorială, care îi fac să interacționeze diferit cu ceilalți colegi, sau cu profesorii. Aceste particularități pot fi:

• Hipersenzitivitate – copilul poate fi ușor distras de stimuli precum un sunet, o imagine, sau un led care clipește și pe care ceilalți nu îi percep, sau ăi trec cu vederea.
• Hiposenzitivitate – copilul este mai puțin conștient de stimulii senzoriali (un sunet, o imagine, o atingere) și de semnificația acestora. El poate să nu reacționeze atunci când este chemat pe nume, sau poate avea dificultăți de scriere, datorită hiposenzitivității tactile (de ex. strânge prea tare creionul, apasă, sau face un contact prea străns între mână și foaie).
• Conexiunea dintre stimulii senzoriali și semnificația acestora – copilul cu autism poate fi copleșit de suprapunerea mai multor stimuli și se poate deconecta de la procesul de învățare. De exemplu, atunci când profesorul oferă instrucțiuni, copilul trebuie să scrie după instrucțiuni și se vede înconjuraț de alți copii și obiecte din clasă (stimuli vizuali, tactili și sonori).
• Căutarea de senzații – copiii cu hiposenzitivitate caută să o compenseze și să obțină echilibrul prin exagerarea altor stimuli sau acțiuni. Un copil cu autism poate fi hiperkinetic, căutând stimuli tactili, acest fapt afectându-i atenția și concentrarea la clasă.

2. Comportamentele funcționale

Datorită dezvoltării diferite a abilităților cognitive, copiii cu autism pot manifesta un deficit de comportamente funcționale, respectiv acele comportamente de răspuns la solicitările primite. Acest fapt le poate influența  procesul de învățare în mai multe moduri.

• Dificultăți de planificare și organizare – dificultăți în demararea executării unei sarcini, în identificarea punctului de început, sau în descompunerea sarcinii în etape. De exemplu, descompunerea unei probleme de matematică în operații succesive.
• Memoria de lucru – copilul cu autism poate avea dificultăți în accesarea unor informații primite de curând, sau în repetarea pașilor de rezolvare a unei sarcini. De exemplu, 2 x 2 = 4 acum, dar peste câteva minute rezultatul nu mai e la fel de ușor de obținut.
• Deficitul de atenție – span-ul de atenție poate fi redus, copilul poate avea dificultăți în a-și menține atenția de la o sarcină la alta și poate fi distras ușor de diverși stimuli din jur.

3. Provocările de comunicare și limbaj

Abilitățile de comunicare și limbaj sunt cunoscute ca indicatori majori de predicție a performanțelor academice ulterioare ale copilului. Copilul cu autism înregistrează, de regulă, întârzieri de dezvoltare în acest domeniu, care se transpun mai târziu în provocări școlare.

• Întărzierea în dezvoltarea exprimării și a limbajului – poate crea dificultăți în exprimarea dorințelor, nevoilor și a gândurilor în colectivitate. Dezvoltarea mai lentă a vocabularului poate genera dificultăți în percepția și redarea conceptelor adecvate unui anumit nivel de vârstă, de exemplu numirea unor imagini, sunete, litere, cuvinte, sau acțiuni.
• Întârzierea în înțelegerea limbajului – poate genera dificultăți în înțelegerea semnificației termenilor, a descrierii unei sarcini, sau a unei povești.
• Dificultăți în utilizarea socială a limbajului – aceasta este o caracteristică majoră a copilului cu autism, care îi poate afecta experiența de învățare în colectivitate și participarea la activități. El poate întâmpina dificultăți în inițierea unei conversații, precum și în interpretarea unor indicii de comunicare verbala sau non verbală (curiozitate, încântare, supărare, interes, dezinteres, etc). Acest fapt poate conduce la interacțiuni nesatisfăcătoare, sau chiar izolarea de colegi.

4. Dezvoltarea proceselor cognitive

Copiii cu autism procesează informația diferit, mulți dintre ei având abilități înalte de procesare vizuală. De exemplu, unii dintre ei pot recrea cu ușurință o imagine pe care au văzut-o, sau pot rezolva rapid un puzzle (memoria ‚fotografică’), aceste abilități putând fi atuuri semnificative în procesul de învățare. Nu același lucru se întâmplă, insă, în cazul instrucțiunilor orale, sau scrise, datorită dificultății de a înțelege noțiunile abstracte.

• Înțelegerea limbajului figurativ/abstract – metaforele, sau analogiile pun în dificultate copilul cu autism. (de exemplu, expresia ‚o masă de oameni’, a vorbi ‚tăios’)
• Generalizarea – transferul unor cunoștințe dobândite într-un anumit context, într-un context mai larg, sau diferit, poate fi dificil. De exemplu, copilul poate învăța anumite tipare de exprimare în timpul sesiunii de logopedie, dar să nu le transpună și în comunicarea de la școală, sau de acasă.

5. Preferințele de învățare

Copiii cu autism tind să exceleze în învățarea de tip vizual. Când informația este furnizată doar auditiv sau scris, este posibil să nu fie percepută la fel de bie ca atunci când este prezentată prin imagini sau diagrame.

Unii copii cu autism preferă un mediu de învățare structurat și predictibil, evoluând bine pe baza unei rutini. Situația se poate perturba atunci când rutina se schimbă, de exemplu atunci când intervine lucrul în grup, față de lucrul individual practicat în mod obișnuit.

6. Comportamentele restrictive și repetitive (RRB)

RRB sunt considerate semne distinctive ale autismului. De exemplu anumite gesturi repetitive, sau alinierea într-o anumită formă a unor obiecte, sau jucării, sau atracția intensă față de un anumit sunet, obiect, sau imagine. Aceste comportamente diminuează capacitatea de a-și menține atenția și concentrarea pe un anumit subiect timp mai îndelungat, sau capacitatea de a se adapta la un subiect nou, sau mediu nou.

Articol preluat și tradus de pe www.forbrain.com, autor Amy Yacoub – Speech-Language Pathologist, 04 Septemrie 2023

Continuare: Cum gestionăm influența autismului asupra învățării (II)