Dislexia este o deficiență de învățare, constând cel mai adesea în citirea cu dificultate, inversarea literelor, sau dificultăți în descifrarea înțelesurilor textului citit. Stilul de scriere și fonturile utilizate pot avea un rol semnificativ de suport, pentru persoanele cu dislexie. Unele fonturi pot ajuta viteza de citire și de înțelegere a unui text, în timp ce alte fonturi pot crea bariere și crește gradul de dificultate.
Studiile au arătat o îmbunătățire semnificativă a abilităților de citire, prin utilizarea căștii Forbrain®, acest fapt fiind detaliat la finalul articolului.
Vom începe însă, prin a trece în revistă câteva caracteristici de care trebuie să ținem cont în alegerea tipului de caractere de scriere și a oferi exemple utile în ajutorul persoanelor care se confruntă cu dislexia.
CRITERII DE ALEGERE A FONTURILOR
Sunt mai multe criterii care fac anumite fonturi mai ușor ‚citibile’ de către persoanele cu dislexie, făcându-le astfel cititul textelor tehnoredactate mai accesibil.
Iată câteva dintre fonturile ‚prietenoase’ cu dislexia:

Sans serif
Serifele sunt acele liniuțe, înflorituri, sau ‚codițe’ cu care se termină literele, în anumite stiluri de scriere.
De exemplu, fonturi precum Times New Roman, sau Georgia sunt fonturi cu serife, care fac cititul mai dificil, pentru ersoanele dislexice. Fonturile Sans Serif sunt mi ușor de parcurs și descifrat.
Monospace
Fonturile monospace conferă spațiu egal fiecărei litere, fiind mai ușor de parcurs. Fonturile folosite în mod obișnuit, țin cont de grosimea literei, oferind un spațiu proporțional cu aceasta. Fonturile monospace sunt msi spațiate, ușurând citirea.
Non Italin, Non Oblic
Fonturile Italic sau Oblic au fost demonstrate de numeroase studii ca încetinind citirea și îngreunând-o pentru persoanele dislexice. De aceea, păstrarea fonturilor în format Normal este necesară, pentru a nu lungi și îngreuna inutil durata de citire a unui text.
Mărimea fontului – minim 12pct
Păstrarea mărimii scrisului între 12 – 14 pct a fost arătată ca fiind optimă, de multiple studii. Totuși această mărime se ajustează și în funcție de persoană și de tipul de font utilizat.
Alinierea textului la Stânga și nu Bilateral (Jusified)
Alinierea scrisului la Stânga este considerată mai ușor de citit, persoana înțelegând mai ușor unde înece și unde s termină un rând. Alinierea Bilaterală, utilizată de multe ori cu scop estetic, include spații neregulate între cuvinte, care fac ca textul să fie mai dificil de perceput de către o persoană dislexică.
Culoarea fontului
Negru pe fond alb pare a fi alegerea cea mai bună, pentru persoanele cu dislexie, care au nevoie de un nivel înalt de contrast și de lizibilitate. Dacă dorim să variem culorile, albastru închis, sau gri închis, pe fondurile foarte deschise pot fi opțiuni acceptabile. Dar sunt de evitat fonturile în culori deschise pe fond închis, sau tonuri ale acelorași culori, de exemplu scris albastru închis pe fond albastru deschis.
TOP 8 CELE MAI ‚PRIETENOASE’ FONTURI
Iată cele mai recomandate fonturi, pentru persoanele cu dislexie, majoritatea acestora fiind din categoria Sans Serif.
Arial
Este considerat cel mai indicat pentru dislexie, dintre fonturile standard.
Au fost efectuate numeroase studii, care arată că, în format Normal (nu Italic), fontul Arial este mai ușor lizibil. Din păcate, acesta nu este și monospace, neavând spații egale între litere.
Comic Sans
Acesta este un font despre care toată lumea are de comentat. Totuși, forma unică a literelor sale este extrem de benefică pentru dislexie. Are particularitatea ca fiecare literă are un aspect unic, care o face ușor de recunoscut (cu excepția literelor ‚d’ mic și ‚b’ mic).
Century Gothic
Este un alt exemplu de font fără serife, cu mult spațiu între litere, spațierea ajutând la recunoașterea mai ușoară a acestora. Excepție fac unele litere, care sunt ceva mai apropiate în partea de jos.
Calibri
Și acesta este un font fără serife și relativ spațiat. Aceste caracteristici l-au făcut să fie ales ca font predefinit al Microsoft Word și este, de asemenea, utilizat în traduceri ale filmelor, sau în scrisul pe ecrane și monitoare.
Verdana
Este încă o opțiune de font fără serife, considerat pe scară largă drept unul dintre cele mai lizibile. Deși nici acesta nu e un font monospaced, este considerat a fi bun pentru persoanele cu dislexie, atât pentru ecrane și monitoare, cât și pentru cărți și alte suporturi hard/off.
Helvetica
Este un ultim exemplu de font standard, fără serife, mai ușor de citit de către persoanele dislexice. A fost creat în 1957 și a trecut testul timpului, din punct de vedere al lizibilității, chiar dacă nu este un font monospaced.
OpenDyslexic
Este un font creat special pentru persoanele cu dislexie, literele având partea de jos mai groasă și fiecare literă având o formă particulară, ușor de distins.
Courier
Acesta este singurul font cu serife din această listă, dar care este monospaced, făcându-l mai ușor de citit decât majoritatea celorlalte fonturi terminate cu ‚codițe’.
Studiile au arătat că are o lizibilitate comparabilă cu fonturile Arial sau Verdana.
Articol preluat și tradus pe pe www.forbrain.com, autor Natalie Fitzgerald, Speech-Language Pathologist, 16 Septembrie 2024.
Continuarea: Dislexia – Top 8 fonturi ușor de citit (II)